Prețuri tăiate, oferte care promit economii și reclame care ne îndeamnă să cumpărăm. Black Friday a început deja în România, înaintea zilei de 6 noiembrie. Dar ce se întâmplă cu noi atunci când o reducere ne atrage atenția? Am căutat răspunsuri într-un dialog cu prof. univ. dr. psih. Cristian Vasile, de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești.

Zilele trecute am mers la cumpărături. Nimic neobișnuit. O vizită prin magazine, câteva produse de care aveam nevoie și obișnuita grijă pentru a fi cumpătat. Numai că, de data aceasta, mi-a atras atenția ceva ce părea să se repete aproape la fiecare pas, reducerile afișate.

Pe rafturi, etichetele anunțau prețuri mai mici. Unele afișau procente generoase, altele puneau alături prețul vechi și pe cel nou. Privindu-le, aveai impresia că peste tot se ivește câte o ocazie de care ar fi păcat să nu profiți. M-am uitat mai atent la câteva dintre ele. Dar cine poate ști, dintr-o simplă privire, dacă o reducere este cu adevărat o afacere bună? Și, mai ales, de ce un lucru la care nici nu mă gândeam cu câteva minute înainte începe dintr-odată să mi se pară necesar?

Fenomenul nu se oprește la ușa magazinului. Reclamele Black Friday se aud deja la radio, rulează la televizor și ne întâmpină pe internet. Deși 6 noiembrie este data anunțată pentru una dintre marile campanii din România, reducerile au început de mai multă vreme. Parcă nici nu mai există o zi a ofertelor, ci un întreg sezon în care suntem îndemnați să cumpărăm.

Mi-am continuat cumpărăturile, însă imaginea acelor etichete mi-a rămas în minte. Dincolo de sumele afișate, reclamele și graba de a nu pierde o ofertă pot cântări în hotărârile noastre mai mult decât ne dăm seama.

Nu am nimic împotriva reducerilor. Este firesc să ne bucurăm când plătim mai puțin pentru un lucru de care avem nevoie. M-au pus însă pe gânduri cumpărăturile neplănuite, cele care devin tentante doar pentru că ni se spune că acum este momentul potrivit. O ofertă poate părea avantajoasă fără ca produsul să ne fie cu adevărat util.

Am vrut să înțeleg cum se formează această dorință de a cumpăra, de ce uneori luăm decizii în grabă și cât de mult ne influențează emoțiile. Pentru răspunsuri, am ales să privesc dincolo de promisiunile comercianților, spre psihologia cumpărătorului.

Așa am ajuns să discut cu prof. univ. dr. psih. Cristian Vasile, de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, specialist în psihologie clinică și psihoterapie. I-am propus un dialog despre emoțiile care ne influențează alegerile, despre cumpărăturile făcute din impuls și despre diferența, uneori surprinzător de mică, dintre ceea ce ne dorim și ceea ce ne trebuie.

De ce cumpărăm uneori lucruri de care nu avem nevoie, chiar dacă ne-am stabilit un buget?

Pentru că deciziile noastre nu sunt atât de raționale pe cât ne place să credem. Bugetul este stabilit într-un moment în care suntem relativ detașați emoțional. Cumpărăturile însă se desfășoară într-un context plin de stimuli: reduceri, reclame, culori, sentimentul de urgență sau promisiunea unei recompense. Psihologul Dennis Rook arăta, încă din 1987, că impulsul de cumpărare poate apărea brusc, fiind însoțit de o dorință puternică de a achiziționa imediat produsul, chiar în absența unei nevoi planificate.

 Există aici și un paradox interesant: nu cumpărăm întotdeauna pentru că avem nevoie de un produs, ci uneori ajungem să credem că avem nevoie de el tocmai pentru că ni-l dorim.

Bugetul nu dispare din mintea noastră, dar satisfacția imediată poate deveni mai atrăgătoare decât beneficiul respectării lui.

Ce ne atrage mai mult la Black Friday: prețul mic sau sentimentul că am făcut o afacere bună?

Cred că, în foarte multe situații, sentimentul că am făcut o afacere bună este cel puțin la fel de important ca prețul propriu-zis.

Să presupunem că un produs costă 300 de lei. Dacă îl vedem redus de la 600 de lei, putem avea impresia că am câștigat 300 de lei. În realitate, am cheltuit 300 de lei. Dacă produsul nu ne era necesar, economisirea este doar aparentă.

Primul preț afișat devine un reper mental, iar cel redus ni se pare automat avantajos în comparație cu acesta.

Din punct de vedere psihologic, nu cumpărăm doar un obiect. Cumpărăm și satisfacția că am fost suficient de inteligenți încât să profităm de o oportunitate. Uneori, recompensa nu este produsul, ci sentimentul că am câștigat ceva.

Cum ne influențează mesajele „ultimele produse” sau „oferta expiră în câteva minute”?

Aceste mesaje se bazează pe două reacții psihologice foarte puternice: percepția rarității și teama de a pierde o oportunitate. Atunci când ni se spune că mai există doar două produse sau că oferta expiră în câteva minute, obiectul poate deveni mai atractiv, chiar dacă înainte nu eram foarte interesați de el.

Apare teama că vom rata ceva avantajos. În loc să ne întrebăm dacă produsul ne este necesar, începem să ne gândim că s-ar putea să nu-l mai găsim la acel preț. Ceea ce mi se pare important este că aceste mesaje nu schimbă neapărat valoarea reală a produsului. Ele schimbă percepția noastră asupra oportunității. Când ni se spune că trebuie să decidem imediat, ar fi bine să ne întrebăm dacă urgența este a noastră sau a comerciantului.

Ce efect au reclamele și notificările repetate asupra deciziei de cumpărare?

Repetiția are un rol important în influențarea comportamentului. Un produs văzut o singură dată poate fi ignorat. Același produs, prezentat repetat, devine mai familiar și, în anumite condiții, poate fi evaluat mai favorabil. Familiaritatea poate favoriza o atitudine pozitivă chiar și în absența unei analize conștiente aprofundate.

Notificările ne întrerup activitățile și ne readuc permanent în atenție posibilitatea cumpărării. De aceea, uneori ajungem să deschidem o aplicație comercială fără să fi avut inițial intenția de a cumpăra ceva.

Repetiția nu ne obligă să cumpărăm, dar poate transforma un produs neimportant într-o preocupare.

Ne-am întrebat vreodată care este prețul corect? Cel obișnuit sau cel afișat de Black Friday?

Aceasta este o întrebare foarte bună, pentru că prețul nu este doar o informație economică. Este și un stimul psihologic.

Noi evaluăm rareori prețurile în mod absolut. De cele mai multe ori le comparăm cu un reper: cât costa produsul ieri, cât costă la alt magazin sau cât credem că ar trebui să coste.

Un produs afișat la 500 de lei, redus de la 1.000, poate părea mai valoros decât același produs afișat direct la 500 de lei. Deși suma plătită este identică, experiența psihologică diferă.

Din punct de vedere legal, în România, regula generală pentru anunțarea reducerilor este raportarea la cel mai mic preț practicat de comerciant în ultimele 30 de zile, cu anumite excepții prevăzute de lege.

Dar aș introduce și un criteriu psihologic: prețul corect pentru mine este cel pe care sunt dispus să îl plătesc pentru o nevoie reală, după ce am comparat ofertele și am evaluat utilitatea produsului. Un preț redus nu este neapărat un preț bun. Iar un preț bun nu transformă automat produsul într-o necesitate.

De ce ajungem să cumpărăm online lucruri de care nu avem nevoie?

Mediul online reduce considerabil distanța dintre dorință și acțiune. Într-un magazin fizic trebuie să ne deplasăm, să căutăm produsul, să îl luăm de pe raft, să mergem la casă și să plătim. Fiecare etapă oferă, cel puțin teoretic, o ocazie de reconsiderare. Online, uneori sunt suficiente câteva secunde. Această simplitate favorizează cumpărăturile impulsive, mai ales atunci când primim recomandări personalizate, notificări și avem posibilitatea să plătim imediat.

Mai există un aspect: experiența cumpărării online poate deveni ea însăși o activitate plăcută. Căutarea produselor, compararea ofertelor, adăugarea în coș și anticiparea livrării pot produce satisfacție înainte ca obiectul să ajungă la noi.

Cu alte cuvinte, uneori, plăcerea cumpărării este mai mare decât plăcerea utilizării produsului. De aceea vedem persoane care comandă frecvent lucruri pe care ulterior le folosesc foarte puțin.

Ce ne atrage la o reducere, dincolo de preț?

Ne atrag mai multe lucruri: sentimentul de oportunitate, satisfacția personală, competiția socială și ideea că am obținut un avantaj. Ne place să ne considerăm persoane competente, capabile să identifice oportunități și să ia decizii inteligente.

În același timp, există și o dimensiune socială. Dacă vedem că foarte mulți oameni cumpără un anumit produs, putem interpreta popularitatea lui ca pe un semn al valorii. O reducere poate deveni astfel mai mult decât o ofertă comercială: o mică „victorie” personală sau sentimentul că participăm la un eveniment colectiv.

Și aici apare o confuzie importantă: putem ajunge să apreciem mai mult satisfacția de a fi prins o reducere decât avantajul economic real. Aș spune că Black Friday comercializează nu numai produse, ci și emoția oportunității.

Ce rol joacă emoțiile, stresul și dorința de recompensă în cumpărăturile impulsive?

Un rol foarte important. Emoțiile influențează atât ceea ce dorim, cât și modul în care evaluăm consecințele unei decizii. Atunci când suntem stresați, triști, frustrați sau obosiți, putem căuta activități care promit o îmbunătățire rapidă a stării noastre. Cumpărăturile reprezintă, pentru unele persoane, una dintre aceste activități. O achiziție ne poate aduce o bucurie de moment. Ne poate oferi sentimentul că ne-am recompensat după o zi grea sau după o perioadă dificilă.

Trebuie însă să facem o distincție: nu orice cumpărătură făcută pentru a ne îmbunătăți dispoziția este problematică și nu toate asemenea achiziții duc la regret.

Nu este o problemă că o cumpărătură ne produce bucurie. Problema apare atunci când cumpărăturile devin principalul mijloc prin care încercăm să ne tratăm tristețea, anxietatea sau insatisfacția. În acel moment, nu mai cumpărăm doar produse. Încercăm să modificăm o stare psihologică.

Cum recunoaștem momentul când o cumpărătură impulsivă devine un comportament problematic?

În primul rând, trebuie să facem diferența dintre un comportament ocazional și un tipar repetitiv care începe să afecteze viața persoanei. Aproape fiecare dintre noi a cumpărat, la un moment dat, ceva inutil. Acest lucru nu reprezintă în sine o problemă psihologică. Semnalele de alarmă apar atunci când persoana cumpără repetat mai mult decât își permite, încearcă fără succes să se oprească, ascunde achizițiile, acumulează datorii sau folosește cumpărăturile pentru a scăpa de emoții neplăcute.

Un alt semnal este continuarea cumpărăturilor chiar și atunci când acestea produc probleme financiare, familiale sau suferință personală.

Întrebarea esențială nu este câte produse cumpără cineva, ci cât control mai are asupra comportamentului său și ce consecințe produce acesta în viața sa.

Care sunt cele trei reguli simple pentru a cumpăra chibzuit, online sau în magazin?

Prima este să ne stabilim nevoile înainte de a vedea ofertele. Facem o listă cu produsele necesare, stabilim un buget și încercăm să nu transformăm reducerea într-un motiv suficient pentru cumpărare.

A doua regulă este să introducem o pauză între dorință și acțiune. Pentru produsele care nu sunt urgente, putem aștepta 24 de ore. Nu este un interval magic, ci o strategie practică pentru a reduce influența emoției imediate.

A treia regulă este să comparăm prețul real, nu procentul reducerii. O reducere de 70% poate fi spectaculoasă vizual, dar ceea ce contează este suma finală, raportată la utilitatea produsului și la alternativele disponibile.

Putem să ne stabilim și o regulă personală: dacă găsim un produs care nu se află pe lista noastră, îl salvăm și revenim asupra deciziei a doua zi. Autocontrolul nu înseamnă să ne interzicem orice plăcere, ci să ne oferim posibilitatea de a alege conștient.

Cum ne influențează plata printr-un clic sau opțiunea „plătești mai târziu”?

Aceste facilități pot modifica felul în care percepem costul unei achiziții. Atunci când achităm numerar, vedem și simțim mai direct diminuarea banilor disponibili. Când plătim printr-un clic sau amânăm plata, această experiență poate deveni mai puțin evidentă. Astfel, bucuria de a cumpăra apare imediat, în timp ce plata poate părea îndepărtată.

Când separăm plăcerea cumpărării de momentul plății, putem subestima mai ușor costul real al deciziei.

Plata amânată nu este neapărat o problemă. Devine riscantă atunci când ne permite să cumpărăm astăzi lucruri pe care veniturile noastre viitoare nu le pot susține.

Cum deosebim un impuls de moment de un comportament compulsiv?

Diferența esențială este legată de control, repetitivitate și consecințe. O cumpărătură impulsivă apare spontan, sub influența unui stimul sau a unei emoții. Văd un produs, îmi place și îl cumpăr fără să fi planificat acest lucru. Ulterior, pot considera că a fost o alegere bună sau pot regreta.

În comportamentul compulsiv, cumpărarea devine repetitivă, dificil de controlat și poate avea rolul de a reduce o stare de tensiune psihologică. Persoana poate simți o neliniște puternică înaintea cumpărării, o ușurare temporară în momentul achiziției, iar ulterior poate experimenta vinovăție, rușine sau anxietate. Se poate forma astfel un cerc vicios: persoana cumpără pentru a scăpa de o stare neplăcută, dar consecințele achizițiilor îi creează noi probleme.

Totuși, nu orice cumpărătură determinată de stres este compulsivă. Impulsul înseamnă că îmi doresc ceva acum. Compulsia înseamnă că simt nevoia să repet un comportament, chiar dacă îmi provoacă probleme și îmi este greu să mă opresc.

Spuneți-mi, vă rog, ce trei sfaturi simple ne ajută să evităm comenzile pe care le-am regreta?

Cristian Vasile: Primul ar fi să reducem expunerea la stimuli comerciali inutili. Putem dezactiva notificările aplicațiilor de cumpărături, limita mesajele promoționale și evita navigarea fără scop pe platformele comerciale.

A doua recomandare este să facem cumpărarea puțin mai puțin automată. De exemplu, putem renunța la plata instantanee pentru produsele neesențiale sau putem introduce un pas suplimentar de verificare a comenzii. Această mică pauză ne oferă posibilitatea să reconsiderăm decizia.

Și ultimul sfat este să evaluăm starea emoțională în care ne aflăm. Dacă suntem foarte obosiți, furioși, triști sau stresați, putem amâna cumpărăturile care nu sunt necesare.

Și aș adăuga un aspect important: este bine să nu confundăm autocontrolul cu voința pură. Mediul în care luăm deciziile ne influențează comportamentul. Uneori, este mai eficient să eliminăm tentația decât să încercăm permanent să îi rezistăm.

Prevenirea unei decizii impulsive poate începe cu mult înainte de momentul cumpărării.

Ce ar trebui să ne întrebăm înainte să apăsăm butonul „Cumpără”?

Aș propune câteva întrebări simple, pe care fiecare cumpărător și le poate adresa.

„Aveam nevoie de acest produs înainte să văd reducerea?” „L-aș cumpăra și dacă nu ar exista această ofertă?” „Îmi permit să plătesc suma respectivă fără să afectez alte nevoi importante?” „Îl voi folosi efectiv sau mă atrage mai ales ideea că am prins o ofertă?”

Și poate cea mai interesantă întrebare: „Ce simt în acest moment și în ce măsură această emoție influențează dorința mea de a cumpăra?” Aceste întrebări ne ajută să trecem de la o reacție automată la o alegere mai bine gândită.

Uneori, câteva secunde de reflecție sunt suficiente pentru a observa diferența dintre ceea ce ne dorim și ceea ce ne trebuie.

Un sfat, o recomandare pentru cititorii DADA TV, înainte de a lua decizia finală?

Aș începe prin a spune că nu trebuie să privim Black Friday ca pe ceva negativ. Există reduceri reale, există oportunități foarte bune și putem achiziționa produse de care avem nevoie la prețuri avantajoase. Important este să înțelegem că, în spatele deciziilor noastre, există mecanisme psihologice pe care publicitatea și marketingul le cunosc și le utilizează foarte bine.

Suntem sensibili la recompensă, la noutate, la comparația cu ceilalți și la posibilitatea de a pierde o oportunitate. Sunt reacții firești, dar într-un mediu comercial construit pentru a ne capta atenția, ele ne pot conduce uneori spre decizii pe care ulterior le regretăm. Nu cred că soluția este să renunțăm la cumpărături sau să ne refuzăm orice plăcere. Soluția este să ne cunoaștem mai bine propriile reacții și motivații. Să cumpărăm ceea ce ne trebuie, ceea ce ne permitem și ceea ce ne aduce o satisfacție autentică, nu doar o bucurie de câteva minute.

Și aș încheia: Cea mai bună reducere nu este întotdeauna cea de pe etichetă. Uneori, cea mai bună economie este să nu cumperi un lucru de care nu ai nevoie. Pentru că nu orice oportunitate ratată reprezintă o pierdere.

Dincolo de etichete, rămân alegerile noastre

Când am intrat în magazin, atenția mi-a fost atrasă de etichetele care promiteau reduceri. După discuția cu profesorul Cristian Vasile, mi-am dat seama că întrebarea importantă nu este doar cât de mult scade un preț, ci și de ce acel preț ne poate schimba atât de repede dorințele. Black Friday poate fi o ocazie bună să cumpărăm mai ieftin ceea ce ne trebuie. Dar poate deveni și un prilej de cheltuieli pe care nu le-am fi făcut într-o zi obișnuită.

Poate că, înainte de următoarea cumpărătură, merită să ne punem o întrebare simplă: dacă mâine produsul ar avea același preț, dar fără eticheta roșie de reducere, l-am mai cumpăra?

Răspunsul ne-ar putea spune mai mult decât orice procent afișat pe raft.

Text: Alexandru OLTEANU

DADA TV

View all posts

Add comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *