Ultimul articol din seria dedicată Republik Fest se va concentra asupra cifrelor, fie că vorbim despre numărul de spectatori sau de sumele cheltuite de organizatori versus cele încasate. Dar, cum orice astfel de material jurnalistic are nevoie și de o concluzie, vom începe cu ea.
În mod evident, publicul ploieștean își dorește un astfel de eveniment, entuziasmul celor care au participat fiind concludent. La fel de evident este, însă, că festivalul a avut mari probleme în ce privește organizarea, iar asta s-a reflectat atât în numărul mic de spectatori, cât și în ecourile aproape inexistente în presa națională, precum și, foarte dureros, în încasările derizorii, invers proporționale cu banii cheltuiți. Suntem conștienți că nu poți avea de la prima ediția peste 100.000 de plătitori pe zi, cum au azi cei de la Untold, dar, când spectatorii cu bilet încap cu puțin efort în Casa de Cultură a Sindicatelor, e clar că ai greșit undeva. Rezultatul? Cel puțin 873.600 de lei pierderi pentru Ploiești, care nu s-a ales nici cu un val de turiști, nici cu promovare în presa națională și nici măcar cu speranța că viitoarele ediții ar putea avea mai mult succes. Aceasta fiindcă dacă vor urma aceeași rețetă edițiile viitoare vor fi, ca și aceasta, doar o gaură în plus în bugetul orașului. Cât despre ce s-ar fi putut face cu acești bani, care ar fi trebuit să aducă direct și indirect și mai mulți bani orașului, ne putem imagina multe alte destinații mai potrivite, de la reabilitarea unor locuri de joacă sau niște mese calde pentru copiii din medii defavorizate, până la “plombarea unor străzi” sau achiziționarea de bilete la muzee și spectacole pentru elevii din oraș.
Este clar ca lumina zilei că organizatorii ar fi fost mai strânși la pungă dacă ar fi fost vorba de banii lor. Așa, însă, fiind vorba de bani publici, situația a fost cu totul alta și, având un buget generos, aceștia n-au ezitat să-l cheltuiască în doi timpi și trei mișcări. Festivalul, după cum au și confirmat public, a fost organizat în pripă, cu toate că în mare parte sumele de la bugetul local erau deja aprobate odată cu bugetul municipiului. În luna iulie, de pildă, organizatorii încă nu știau cine va cânta pe scenele festivalului, iar multe dintre achizițiile de produse și servicii s-au făcut chiar și cu doar câteva zile înainte de începerea evenimentului, ceea ce numai organizare eficientă nu demonstrează. Campania de promovare, așa cum a fost, a demarat și ea mult prea târziu, astfel că publicul nu s-a înghesuit la festival, în ciuda unor artiști valoroși prezenți la Republik Fest. Mai mult, organizatorii nu au luat în calcul nici măcar cum să încaseze legal alți bani decât cei din bilete, astfel că au fost obligați să decline acest aspect Parcului Memorial Constantin Stere de la Bucov.
Promisiuni, promisiuni, promisiuni…
Nu s-ar fi întâmplat nimic din toate acestea dacă administrația locală ar fi fost mai atentă pe ce dă banii, când a aprobat organizarea acestui festival. Orice antreprenor, cât de mic, știe că dacă n-ai un plan de afaceri banca nici nu se uită la tine, iar dacă nu e bine argumentat șansele să primești finanțare sunt egale cu ale cumpărătorilor de la Nordis de a se mai vedea vreodată cu cheile apartamentelor în mână. Consilierii locali s-au mulțumit, însă, cu o descriere pe câteva pagini a unui festival care, fără argumente de ordin financiar, promitea să transforme Ploieștiul într-un Cluj sau cel puțin Sibiu din punct de vedere al interesului cultural. Cum s-ar spune, pe baza unui “pliant” consilierii au aprobat până la urmă un buget total de 1.105.357 lei.
În total, aveau să se cheltuiască încă și mai mulți bani, întrucât comunitatea s-a implicat cu mult entuziasm pentru a susține o astfel de idee și atunci s-au mai strâns peste 40.000 de lei plus servicii de alte aproape 50.000 de lei (sumele provin din răspunsurile comunicate de organizatori după o lună la întrebările transmise de noi după festival). Alte costuri indirecte, cum ar fi prestațiile orchestrelor Filarmonicii ploieștene, suportul oferit de Parcul Constantin Stere, Teatrul Toma Caragiu sau Inspectoratul de Jandarmi, sunt greu de cuantificat, dar ridică, fără îndoială, valoarea facturii plătite de ploieșteni pentru acest eveniment.
Ca să ne facem o părere despre dimensiunile investiției în Republik Fest, vă spunem doar că pentru Festivalul Internațional de Jazz Ploiești Jazz Festival, pentru cel de pe acoperișul Primăriei, Jazz on the Rooftop, toate concertele de jazz de la Filarmonică, precum și participarea Ploiești Jazz Trio la diferite festivaluri, concerte, spectacole în țară și străinătate, pentru toate acestea la un loc este alocată anual suma de 650.000 de lei.
Când efortul “minor” se transformă într-o problemă majoră
Organizatorii le-au promis, însă, consilierilor locali, că “dispun de personal și parteneri cu know-how, abilități și echipament pentru a putea organiza în mare măsură în regim propriu un astfel de festival, reducând foarte mult costurile potențiale” și că „există posibilități concrete de parteneriate și sponsorizări deja prospectate, ce ar face din organizarea acestui festival un efort minor din punct de vedere financiar”.
Din păcate, minore au fost mai degrabă sponsorizările, în raport cu cheltuielile generale. Astfel, pe lângă suma de 40.357 de lei obținută din sponsorizări, Republik Fest a beneficiat cu sprijinul unor companii și oameni binevoitori de servicii medicale prespitalicești de 6.720 de lei, mese pentru artiști în valoare de 21.466 de lei, 22.000 de lei pentru prezența la Bucov a Filarmonicii din Râmnicu Vâlcea și alte câteva sponsorizări de mai mici dimensiuni.
Greul a rămas așadar pe bugetul Ploieștiului, care ar fi trebuit să aibă doar de câștigat, întrucât după cum au susținut inițiatorii un astfel de festival “ar putea atrage public de pe întreg teritoriul țării, ajutând astfel la promovarea orașului și la generarea unor venituri suplimentare pentru municipalitate pe perioada festivalului”.
Este de domeniul evidenței, însă, că mai toate formele de venit pe care le poți obține dintr-un festival depind în mod direct de numărul spectatorilor. Dacă ai mulți spectatori, încasezi mai mulți bani din bilete, comercianții de la festival vând mai mult și, dacă ai negociat cum trebuie, îți oferă un procent din aceste vânzări, dacă e public numeros e nevoie de servicii de transport, cazare și tot ce mai ține de industria HoReCa și tot așa.
Spectatori rari și venituri pe măsură
Doar că spectatorii au fost rari la Republik Fest, mai ales dacă ne referim la cei care și-au plătit biletul, unii chiar mai scump decât făcea, după cum puteți citi în materialele noastre anterioare, unde am dezvăluit cum unii au cumpărat abonamente la prețul unui bilet. Faptul că a fost nevoie de o lună ca organizatorii să ne spună câte bilete și abonamente au vândut spune multe, mai ales că, așa cum ne-a confirmat unul dintre cei mai importanți organizatori de evenimente din România, platformele care comercializează biletele online furnizează date în timp real și e imposibil ca la câteva zile de la eveniment să nu știi câți spectatori ai avut.
Ca să nu vă ținem și noi încă o lună în suspans, Republik Fest a vândut, cu chiu, cu vai, 2199 de bilete și 275 de abonamente, în condițiile în care biletul a fost cel mult 100 de lei, iar unele dintre abonamentele de trei zile s-au vândut și ele la același preț, astfel că suma totală încasată a fost de 238.446 de lei. Cu puțin efort, plătitorii ar fi putut, deci, încăpea, așa cum spuneam, în Casa de Cultură a Sindicatelor, unde biletele sunt uneori chiar mai scumpe decât abonamentele la Republik Fest și totuși sala este mai mereu plină.
Alți bani nici nu s-au prea mai încasat, fiindcă, după cum spun organizatorii, “nu s-au obținut venituri de la comercianții care au avut standuri pe perioada evenimentului artistic”, aceștia plătind chiria către Parcul Memorial Constantin Stere. Curiozitatea ne-a împins să cerem detalii și despre sumele plătite drept chirie, iar ce-am aflat este de-a dreptul șocant. Parcul a încheiat contract cu un singur agent economic, care probabil le-a perceput o taxă celorlalți comercianți, iar suma totală încasată a fost de… 1800 de lei pentru toate cele trei zile, adică puțin peste 100 de euro/zi pentru toate food track-urile și tarabele prezente la Republik Fest. După cum spuneam, cifrele sunt grăitoare pentru lipsa de responsabilitate a celor care au gestionat acest buget și care n-au făcut nici pe departe tot posibilul pentru a diminua pierderile prin reducerea cheltuielilor și maximizarea profitului. Astfel, din informațiile noastre, la un astfel de festival un singur comerciant scoate din buzunar cel puțin 500 de euro pentru participare, iar contribuția sa poate crește în funcția de vânzările pe care le înregistrează și care pot fi contorizate exact când plata se face cu carduri speciale, cum s-a întâmplat la evenimentul de la Bucov.
Când te întinzi mai mult decât te ține plapuma
Un eveniment supradimensionat din toate punctele de vedere, de la cele trei scene dintre care dacă două au fost folosite aproape de potențial, până la numărul de trupe și orchestre invitate, care cu personal tehnic și organizatori plus voluntari au depășit cu mult numărul spectatorilor plătitori.
Afacerea a fost de altfel păguboasă pentru ploieșteni și prin prisma furnizorilor, cei mai mulți dintre ei fiind din afara orașului și județului, ceea ce a făcut ca în loc ca banii să vină la Ploiești, ei să plece din buget către alte destinații. Nu intrăm în toate aceste detalii, care sunt până la un punct publice și pot fi oricum analizate de cei care au asta în atribuții.
Am reținut, în schimb, din răspunsul organizatorilor, că, deși în ultimii ani s-au făcut achiziții de echipamente, precum cele destinate înregistrării unor evenimente, acestea au avut loc fără ca instituția să aibă angajați cu astfel de atribuții în fișa postului, drept care pentru astfel de servicii instituția contractează alte firme. Care este rostul investițiilor, atunci?
Se pare, însă, că doar noi suntem pesimiști, organizatorii estimând că municipalitatea a avut de câștigat din, atenție, impozitul pe bilete, impozitul suplimentar din industria HoReCa (camerele plătite parțial de primărie și parțial asigurate gratis de sponsori), din biletele de autobuz vândute în plus de TCE pe perioada Festivalului, dar și din biletele în plus vândute de Grădina Zoologică, plus alte surse la fel de generoase de venituri pentru administrația locală.
Cu banii astfel încasați, probabil că la anul am putea organiza un recital în parcul Nichita Stănescu, cu doi-trei folkiști rămași prin zonă după Festivalul Castanilor, în niciun caz un eveniment de anvergura celui care a costat Ploieștiul, în vremuri de criză, peste 800 de mii de lei. Dar aceasta nu este concluzia demersului nostru jurnalistic, fiindcă pe ea v-am spus-o în debutul acestui articol:
Ploieștiul își dorește un astfel de festival, dar el trebuie organizat cu responsabilitate și pricepere. N-a fost cazul Republik Fest, indiferent că unora nu le cade bine această afirmație. În ce ne privește, sperăm să citească atent și să încerce să nu repete aceste greșeli. Fiindcă dacă a greși este omenește, știți ce se spune despre stăruința în greșeală.
În rest, mulțumindu-le celor care în această perioadă ne-au purtat de grijă și ne-au învățat cum se face jurnalism, îi asigurăm că, spre deosebire de alții, suntem conștienți că nimeni nu se pricepe la orice, așa că de fiecare dată când am avut nelămuriri le-am adresat întrebări celor care știu mai multe despre acest fel de evenimente. Poate n-ar strica să facă la fel și organizatorii Republik Fest.
Sursa foto: Facebook
Add comment