Ce fel de cadouri le mai face CJ Prahova bugetarilor pe banii noștri

Ca să fie clar, nu fac parte dintre cei care consideră că statul, garantat un prost administrator, ar trebui să se retragă din toate domeniile și să lase economia de piață să regleze lucrurile. Sunt, fără îndoială, sectoare în care guvernul și autoritățile centrale sau locale ar trebui să se manifeste, fie că vorbim de apărare, siguranța cetățeanului, protecție socială, sănătate, educație sau cultură. Cu condiția, însă, să nu ne ia de proști și să nu ne ceară taxe și impozite pe care să le cheltuiască fără discernământ sau, și mai rău, cu rea credință. Din păcate, așa cum știm cu toții, de cele mai multe ori lucrurile stau exact așa și ce vă vom prezenta în acest articol și în altele care vor urma ne confirmă cele mai rele temeri în acest sens.

Te plictisești? Ia-ți concediu pe banii contribuabililor

Poate că nu știați, dar dacă aveți un loc de muncă plictisitor, meritați cinci zile în plus de concediu. La fel, dacă folosiți calculatorul. Sau dacă e nevoie să vă concentrați în timpul programului pentru a vă îndeplini sarcinile de serviciu. Cu o singură condiție. Să fiți bugetari. Pare incredibil, dar o mulțime de bugetari, inclusiv din Prahova, au obținut deja asemenea beneficii în baza unei astfel de argumentări sau sunt pe cale să devină beneficiari în perioada imediat următoare.

Nu mai departe de zilele trecute, consilierii județeni au amânat o propunere de hotărâre referitoare la “aprobarea  duratei efective a concediului de odihnă suplimentar  pentru personalul din unele servicii publice județene și instituții  subordonate  Consiliului Județean Prahova”. Dincolo de acest titlu lung cât Marele Zid Chinezesc se ascunde dorința inițiatorilor de a le acorda cinci zile suplimentare de concediu unor angajați “care lucrează în locuri de muncă în care există condiții vătămătoare sau periculoase”.

Ei bine, care credeți că sunt acele instituții în care, potrivit CJ, trebuie să ai curaj de cascador sau spirit de sacrificiu de pompier ca să lucrezi? Nu, n-ați ghicit! Este vorba despre entități precum Muzeul Județean de Artă și Biblioteca Nicolae Iorga, Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Prahova, Direcția Județeană de Protecția Plantelor și de Întreținere a Drumurilor Județene Prahova sau Direcția Județeană de Pază Prahova.

Am tot respectul pentru munca acelor angajați din aceste instituții care își fac meseria cu simțul răspunderii și care, poate, nu sunt cu toții recompensați pe măsura eforturilor lor. Dar corectarea unor nedreptăți nu se face sfidând logica și bunul simț și nici punându-i pe bugetari deasupra “proștilor” care sunt “doar” contribuabili.  Pentru că exact asta simți când vezi studiile și referatele pe baza cărora se încearcă acreditarea ideii că este periculos și nesănătos să lucrezi în aceste instituții, ca și în altele, deja beneficiare.

Astfel, pentru a da, chipurile, mai multă greutate propunerilor de acest fel, inițiatorii aduc ca argumente diverse studii, ale Direcției de Sănătate Publică Prahova sau ale unor firme contractate și plătite din bani publici să evalueze riscurile diverselor locuri de muncă.

În realitate, aceste “studii” ar putea servi oricând fie drept mostre de prostie pură, fie drept probe de complicitate la fraudarea bugetului public, dacă nu cumva drept ambele.

Bugetari “suprasolicitați” din toate părțile

N-ai cum cataloga altfel un studiu care spune că e periculos și dăunător să lucrezi ca bibliotecar din cauza “suprasolicitării analizorului vizual datorită utilizării de echipamente cu videoterminale”, a “suprasolicitării neuropsihice evidențiată prin nivelul ridicat de concentrare” sau a „suprasolicitării osteo-musculo-articulare” din cauza… statului pe scaun.

Copiate „la indigo”, aceste argumente se regăsesc și în alte rapoarte/studii, care vizează activitatea angajaților Centrului de Cultură sau a celor de la Muzeul de Artă, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie ori de la Direcția Județeană pentru Evidența Populației.

(Nota autorului articolului: În acest moment, după ce am citit pe “videoterminal” zeci de pagini de rapoarte, studii, referate,  cred că devin și eu un angajat care își desfășoară activitatea într-un loc de muncă periculos și încep să regret că nu sunt bugetar.)

Închidem paranteza întrucât situația angajaților Direcției de Pază Prahova este de-a dreptul gravă. Aici, unii angajați suferă din cauza “monotoniei, ce duce la plictiseală” și, poate tocmai de aceea, riscă să devină “depresivi sau obezi”.

Aceste elucubrații, îmbrăcate în termeni și argumente care mimează explicații științifice, sunt asumate de Direcția de Sănătate Publică Prahova și îi au drept semnatari, printre alții, pe dr. Eugenia Stănărângă, protagonista scandalului de la Casa Bunicilor din Câmpina de acum câțiva ani, și de dr Decebal Dan, despre care presa prahoveană a dezvăluit că postura de angajat al DSP nu l-a împiedicat să-și deschidă și o firmă de servicii medicale.

Ce e atât de grav în aceste demersuri de a le oferi angajaților C.J. niște zile în plus de concediu? Ei bine, această situație nu doar că subminează eficiența instituțiilor publice, dar pune și o povară financiară semnificativă pe umerii contribuabililor din sectorul privat, care sunt nevoiți să finanțeze aceste beneficii.

În primul rând, zilele suplimentare de concediu acordate angajaților din sectorul bugetar reprezintă costuri adiționale pentru stat, costuri acoperite din taxele și impozitele plătite de contribuabilii din mediul privat. Astfel, angajații și întreprinderile din sectorul privat ajung să subvenționeze, indirect, atât studiile plătite din fonduri publice, cât și concediile prelungite ale angajaților din sectorul public.

În al doilea rând, această practică contribuie la un sentiment de inechitate între cele două sectoare. În timp ce angajații din sectorul privat sunt adesea obligați să lucreze în condiții dificile, fără a beneficia de astfel de privilegii, colegii lor din sectorul public primesc concedii suplimentare bazate pe studii plătite tot din bani publici, ale căror concluzii sunt deseori contestabile.

Cazul C.J. Prahova nu este unul izolat

Și mai grav, nu vorbim despre cazuri izolate, ci despre un fenomen, tot mai multe instituții publice comandând astfel de studii în vederea acordării de beneficii angajaților. Astfel, administrația locală ploieșteană a plătit anul acesta 3.573 de lei firmei A BETTER LIFE SOLUTIONS S.R.L. pentru ‘servicii de măsurare a câmpului de radiație electromagnetică în două locații în care își desfășoară activitatea Primăria Municipiului Ploieşti”, iar Filamonica Ploiești – al cărei buget provine de asemenea din taxele și impozitele locuitorilor orașului – a plătit firmei ENQUHESA CONSULTING S.R.L suma de 98.000 de lei plus TVA pentru “STUDIU PRIVIND EXPUNEREA LA 5 FACTORI DE RISC FIZICO-CHIMICI IDENTIFICAȚI SI MĂSURAȚI LA LOCURILE DE MUNCĂ”. De altfel, ENQUHESA CONSULTING S.R.L are și alți clienți printre instituțiile prahovene, inclusiv Inspectoratul Județean de Poliție, care i-a plătit pentru “MĂSURARE ȘI INTERPRETARE CÂMP ELECTROMAGNETIC ÎN MEDIUL DE MUNCĂ” suma de 4.440 de lei în noiembrie 2023.

Iar exemplele, nu avem dubii, pot continua, și aceasta se întâmplă inclusiv din cauză că nimeni nu-i trage la răspundere pe cei vinovați din acest lanț al intereselor care se completează și acoperă unele pe altele: angajații nu spun nimic, câtă vreme primesc ceva, șefii de instituții nu-și pun subalternii în cap și își asigură astfel liniștea, firmele care întocmesc studii încasează banii și toată lumea, mai puțin contribuabilii, are doar de câștigat, câtă vreme turcul care plătește sunt cei din mediu privat, pe care statul nu mai știe cum să-i suprataxeze și să-i megaimpoziteze pentru a astupa  găurile din buget.