În timp ce organizatorii încă numără biletele vândute la Republik Fest (nu, încă n-am primit această informație, la aproape trei săptămâni de la desfășurarea evenimentului) , continuăm analiza acestuia cu un capitol esențial pentru succesul unei astfel de manifestări: promovarea.
Trebuie spus că unul dintre argumentele decisive folosite de inițiatori pentru a-i convinge pe aleșii locali să aprobe aproape un milion de lei pentru organizarea Republik Fest a fost că acesta “ar putea atrage public de pe întreg teritoriul țării, ajutând astfel la promovarea orașului și la generarea unor venituri suplimentare pentru municipalitate pe perioada festivalului”. Nu întâmplător, de altfel, au fost date drept exemple și în spațiul public evenimente culturale precum Untold de la Cluj sau Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, manifestări care atrag zeci sau chiar sute de mii de vizitatori în orașele respective.
Cum ar spune primarul ales, care s-a numărat și el printre cei care au încercat să ajute promovând festivalul prin anunțuri sponsorizate, organizatorii “au visat mare”, adică au avut obiective mărețe, de care, însă, nu s-au putut apropia nicidecum. Iar una dintre principalele explicații ale acestui eșec a fost tocmai promovarea defectuoasă a acestuia.
Astfel, cel mai important – după buget – eveniment din Ploiești din ultimii 30 de ani, a fost ignorat aproape total de cele mai multe publicații locale, iar pentru presa națională practic n-a existat. Nu trebuie să ne credeți pe cuvânt, e suficient să căutați Republik Fest pe internet și veți vedea că 90 la sută din articolele care menționează evenimentul au apărut în una și aceeași publicație locală cu care organizatorii s-au aflat în relație contractuală.
S-o spunem direct, chiar și acest contract a fost o idee proastă, fiind de domeniul evidenței că, ignorate de organizatori, restul publicațiilor locale – care altminteri au promovat evenimentele culturale din Ploiești fără rezerve și fără să fie plătite – au preferat să-și îndrepte interesul către alte subiecte. În acest mod, evenimentul a reușit contraperformanța de a nu avea nici măcar acoperirea mediatică pe care o au în mod curent în presa locală concertele săptămânale ale Filarmonicii.
Iar efectele acestui “boicot” tacit n-au putut fi contracarate nici de campania susținută a colegilor de la publicația contractată de organizatori și nici de promovarea agresivă de pe rețelele de socializare întreținută de organizatori și prietenii lor. Și într-un caz, ca și în celălalt, publicul la care au ajuns mesajele a fost inevitabil limitat de audiențele celor două medii de propagare.
Pentru restul lumii, deci, Republk Fest n-a existat. RocK FM, cel mai cunoscut canal de muzică rock (gen căruia i-au aparținut cele mai multe din formațiile prezente la festival) din România, nu a menționat evenimentul nici măcar în treacăt, iar pe calendarul online al radioului, care prezintă evenimente din toată țara, unele dintre acestea de mult mai mica anvergură, Republik Fest nu apare în niciun fel.
E adevărat că vorbim despre un festival la care nici în momentul în care s-au pus biletele în vânzare , cu doar două luni înainte de eveniment, organizatorii nu păreau să știe cine va cânta pe cele trei scene ale sale, așa cum puteți vedea în imaginile de mai jos, datând de la începutul lunii iulie, care demonstrează că potențialii cumpărători ar fi trebuit să-și cumpere bilete știind doar data și locul desfășurării evenimentului, dar nimic despre artiștii invitați.
Vorbim așadar de erori grave de comunicare dar și, de ce nu, și de lipsa de experiență în gestionarea unui eveniment atât de complex a organizatorilor, care s-au încăpățânat totuși să-și pună pe cap această “pălărie” ce s-a dovedit prea mare în situația dată. Cât (ne)-a costat, însă, această pălărie, vom detalia în episodul următor, pe baza informațiilor de care dispunem și în așteptarea răspunsurilor la întrebările adresate factorilor responsabili imediat după eveniment.
Add comment