Benzina este ceva mai ieftină decât media europeană. Salariile și scumpirile spun însă o realitate mai complicată pentru un salariat român, un singur plin poate însemna aproape o zecime din câștigul mediu net lunar.

Sunt la pompă și, în timp ce alimentez, parcă mă uit mai des la lei decât la litri. La capătul alimentării, pentru 50 de litri de benzină, bonul arată aproximativ 500 de lei. Urmează plata, bonul pus în buzunar. Acolo se văd litrii și banii. Nu se vede însă câtă muncă a fost necesară pentru ei.

Aceasta este întrebarea de la care pornește analiza mea. Nu numai cât costă benzina în România față de alte state europene, ci cât de greu este de suportat prețul dintr-un salariu. Sper să vă fie de ajutor. Ultimele date disponibile la 29 octombrie 2026 arată că România are carburanți puțin sub media Uniunii Europene, dar prețurile lor trebuiesc judecate alături de venituri, de inflație și de cheltuielile pe care o gospodărie nu le poate evita.

Cât din salariu intră în rezervor

În săptămâna analizată de Comisia Europeană, cu prețuri aferente zilei de 26 octombrie, litrul de benzină Euro-super 95 costa în România, în medie, aproape 1,89 euro, iar motorina puțin peste 2 euro. Pentru un rezervor de 50 de litri rezultă circa 94 de euro pentru benzină și aproximativ 102 euro pentru motorină. Convertite orientativ la cursul de referință din 26 octombrie, sumele sunt de aproximativ 500, respectiv 545 de lei.

Câștigul salarial mediu net publicat pentru august 2026, cea mai recentă lună disponibilă în documentarea mea, era de 5.688 de lei, potrivit INS, citat de AGERPRES. Așadar, un singur plin de benzină reprezenta aproape 9% din acest venit lunar. Dacă împărțim convențional salariul la aproximativ 173 de ore pe lună, costul alimentării echivalează cu 15 ore de venit salarial mediu. Pentru motorină, un pic mai mult, aproape 17 ore.

Este un calcul comparativ care pune față în față câștigul mediu net din august și prețurile de la sfârșitul lui octombrie.

Mai există o capcană: salariul mediu nu este salariul fiecărui angajat. AGERPRES, citând datele INS pentru august, arată diferențe spectaculoase între domenii. În activitățile de programare și consultanță IT, câștigul mediu net depășea 13.000 de lei. În alte activități de servicii, el se situa în jurul a 3.000 de lei. Aceeași alimentare de 500 de lei ar reprezenta aproximativ 4% din primul venit și aproape 17% din cel de-al doilea.

Nu înseamnă că toți angajații din aceste domenii câștigă sumele respective. Dar arată de ce o întrebare aparent simplă — „cât costă un plin?” — primește răspunsuri foarte diferite de la oameni care locuiesc în aceeași țară.

La salariul minim, diferența este și mai mare. Din iulie 2026, nivelul brut legal este de 4.325 de lei. În funcție de deduceri și de condițiile facilității fiscale, un salariat poate rămâne cu aproximativ 2.700 de lei net. O alimentare de 500 de lei înseamnă, în acest scenariu, aproape o cincime din banii încasați lunar. Nu este o statistică pentru toți salariații plătiți la minim, ci un exemplu fiscal explicit.

Prețuri mai mici decât în Germania, mai mari decât la unii vecini

Comparația internațională schimbă din nou perspectiva. Pentru 50 de litri de benzină, media națională din Germania însemna aproximativ 108 euro, față de 94 în România. La pompă, avantajul este al șoferului român. Dar asta nu demonstrează că alimentarea îi este și mai ușor de suportat.  În schimb, câteva state din regiune aveau chiar și prețuri mai reduse. Cei 50 de litri costau aproximativ 73 de euro în Polonia, 81 în Bulgaria și 88 în Ungaria. Datele provin din aceeași raportare europeană, astfel încât comparația prețurilor este făcută pentru aceeași săptămână și același tip de carburant.

De ce diferă prețurile? Putem însă spune, fără a forța cifrele, că România nu este printre țările cu cea mai ieftină benzină din această parte a Europei.

Când salariul crește, dar cumpărăm mai puțin

Datele salariale din august mai conțin o informație greu de digerat. Față de august 2025, câștigul mediu net crescuse nominal cu 5,6%. Și totuși, indicele câștigului salarial real era de 99,5%. Tradus din „limba” statisticii, pentru această comparație anuală, puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu era cu aproximativ o jumătate de procent mai mică.

Nu orice scădere lunară înseamnă o reducere identică a salariului de bază. Dar pentru economia de familie contează banii care intră efectiv.

Inflația încurcă socoteala. În septembrie 2026, rata anuală armonizată era de 6,5% în România, cea mai mare din Uniunea Europeană, în timp ce în UE era de 3,8%, potrivit Eurostat. Nu înseamnă că toate alimentele, facturile și serviciile s-au scumpit la fel. Înseamnă că ansamblul prețurilor de consum creștea mai repede aici decât la nivel european.

De ce alimentele ieftine nu garantează un trai ușor

Există și o veste care, scoasă din context, sună frumos: România se număra, potrivit comparațiilor Eurostat pentru anul 2025, între statele cu cele mai scăzute prețuri la alimente și băuturi nealcoolice, aproximativ cu o cincime sub nivelul european. Numai că indicele descrie prețuri relative, nu cât din salariu rămâne după cumpărături.

Un coș de cumpărături care costă mai puțin poate totuși apăsa mai greu asupra unei familii cu venituri mici. Pentru acea familie, factura la energie, alimentele și transportul nu formează capitole separate. Toate se plătesc din aceeași sumă. Și, când una dintre cheltuieli crește celelalte se suportă mai greu.

De aceea, comparațiile făcute doar în euro pot înșela. Pentru evaluarea nivelului de trai sunt necesare și informații despre puterea de cumpărare, despre cheltuielile gospodăriilor și despre distribuția veniturilor. Salariul mediu este util pentru a vedea o tendință, dar nu trebuie confundat cu venitul tipic al fiecărei familii.

Întrebarea pe care nu o arată prețul de la pompă

România nu poate fi descrisă nici ca țară în care totul este ieftin, nici ca țară în care totul este scump. Prețurile alimentelor sunt relativ reduse în comparația europeană, carburanții se situează sub media ponderată a Uniunii, iar veniturile și inflația ne obligă să privim problema dincolo de etichete.

Nu un singur plin de benzină definește nivelul de trai. Dar el spune ceva despre felul în care munca se transformă în posibilități. Același bon fiscal cântărește altfel în bugetul celui plătit la nivelul minim, al celui cu salariul mediu și al celui cu un venit mult peste medie.

La pompă, aparatul afișează litrii și suma de plată. Nu afișează câte ore din viața noastră au intrat în rezervor. Poate că tocmai aceasta este cifra pe care ar trebui să învățăm să o citim.

Text: Alexandru OLTEANU; Foto: shutterstock.com

                                                                                  


DADA TV

View all posts

Add comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *