Un telefon de la un număr necunoscut, o întrebare banală și o convorbire întreruptă brusc. Este suficient pentru ca cineva să ne „fure vocea”? Îngrijorarea este de înțeles, însă un asemenea episod nu dovedește, singur, existența unei tentative de clonare vocală. Avertismentele autorităților arată unde se află riscurile și ce putem face pentru a nu deveni victime.
„Alo, mă auziți?” „Da, sigur.” Apoi apelul se încheie.
Este întâmplarea relatată de o femeie într-o postare pe o rețea de socializare. După ce a încercat de mai multe ori să sune înapoi, fără să obțină o explicație, a povestit unei prietene ce i se întâmplase. Răspunsul acesteia a fost categoric, nu trebuia să răspundă astfel, pentru că i-ar fi fost „furată amprenta vocală”.
Povestea ridică o întrebare legitimă: cât de vulnerabili suntem atunci când vorbim la telefon cu persoane necunoscute?
Primul lucru care trebuie precizat este că relatarea nu permite stabilirea scopului apelului. Nu știm dacă discuția a fost înregistrată, cine se afla la celălalt capăt al firului sau de ce convorbirea s-a întrerupt. Afirmația privind „furtul amprentei vocale” rămâne, în acest caz, o presupunere.
Simplul fapt că o persoană a rostit „da”, „sigur” sau câteva cuvinte nu demonstrează că vocea sa a fost clonată ori că identitatea i-a fost compromisă.
Riscul tehnologic există însă. Înregistrarea poate proveni inclusiv din conținut publicat pe internet. Așadar, ideea că ar fi obligatorie o convorbire îndelungată pentru o asemenea fraudă poate crea o falsă siguranță.
Contează să păstrăm diferența dintre posibilitatea tehnică și dovada unui incident concret. Existența programelor de clonare nu explică automat orice apel neobișnuit.
Pentru persoana apelată, problema practică este următoarea – o voce familiară poate produce încredere înainte ca povestea spusă de interlocutor să fie verificată.
Un presupus copil, nepot sau prieten anunță că are o problemă gravă și cere bani imediat. Spaima și dorința de a ajuta pot lăsa prea puțin loc întrebărilor.
Nu este necesar ca fiecare cetățean să devină expert în detectarea vocilor artificiale. Este necesar să nu ia o decizie importantă exclusiv pe baza impresiei că recunoaște vocea.
Nici numărul afișat pe ecran nu oferă, singur, certitudinea identității. ANCOM explică fenomenul numit „CLI spoofing”: falsificarea numărului prezentat la primirea unui apel. Astfel, convorbirea poate părea că provine de la o instituție sau de la un număr real care aparține altei persoane. Potrivit autorității, această folosire abuzivă a numărului se poate produce fără ca atacatorii să aibă acces la telefonul sau la contul titularului. Prin urmare, un număr afișat într-un apel suspect nu trebuie confundat automat cu identitatea autorului fraudei.
Recomandarea ANCOM este verificarea separată a provenienței apelului: închideți și contactați instituția folosind numărul său oficial. Nu vă bazați doar pe informația afișată pe telefon.
Un alt detaliu care poate induce în eroare este faptul că interlocutorul cunoaște numele persoanei apelate sau alte informații despre aceasta. În materialul de prevenire dedicat fraudelor telefonice, Poliția Română avertizează că asemenea date pot fi găsite online, inclusiv pe rețelele sociale. Cunoașterea lor nu dovedește că apelantul este de încredere.
Același material explică termenul „vishing”: o fraudă prin care cineva folosește o convorbire telefonică și diferite pretexte pentru a determina victima să divulge informații personale sau financiare ori să transfere bani. Poliția precizează că nici un număr de contact oferit chiar de interlocutor nu reprezintă o verificare independentă.
O măsură accesibilă pentru protejarea celor apropiați este „parola de familie”. DNSC recomandă stabilirea unui cuvânt sau a unei expresii cunoscute doar de membrii familiei și de persoanele implicate. Aceasta poate fi folosită în situații suspecte, mai ales când apar apeluri urgente sau mesaje alarmante.
În practică, parola ar trebui aleasă dinainte, într-o discuție cu cei apropiați, și păstrată confidențial.
Dacă interlocutorul nu o cunoaște, refuză să răspundă sau insistă să trimiteți mai întâi banii, opriți discuția și verificați situația printr-un alt canal. Parola este o măsură suplimentară; nu trebuie tratată ca o garanție absolută.
Pentru apelurile în care cineva pretinde că reprezintă banca, Poliția sau o altă instituție, DNSC recomandă să nu divulgăm coduri de autentificare, PIN-uri ori informații de card și să refuzăm solicitările suspecte de instalare a unor aplicații sau de accesare a unor linkuri. Verificarea trebuie făcută folosind contactele oficiale ale instituției.
Pe platforma Siguranța Online sunt descrise, între altele, scenarii în care falși reprezentanți ai unor instituții cer mutarea banilor într-un presupus „cont sigur”. Alte tentative pornesc de la mesaje trimise prin conturi de WhatsApp compromise sau de la promisiuni de câștiguri rapide.
Recomandăm câteva dintre regulile practice și utile:
Opriți conversația când apar presiuni. Nu efectuați un transfer doar pentru că vi se spune că trebuie făcut imediat.
Verificați separat identitatea. Pentru rude, folosiți numărul cunoscut din agendă, pentru instituții, contactele oficiale.
Păstrați secrete datele de acces. Poliția Română precizează că banca nu vă solicită telefonic PIN-ul sau parola de internet banking.
Discutați cu familia despre aceste scenarii. Stabiliți cum procedați când cineva cere ajutor financiar urgent.
Dacă ați răspuns doar la o întrebare și apelul s-a încheiat, relatarea acelui episod nu este suficientă pentru a concluziona că aveți conturile compromise. Dacă însă ați transmis informații sensibile sau ați trimis bani, reacția trebuie să fie rapidă.
Contactați imediat banca și explicați ce s-a întâmplat. Pentru o posibilă înșelăciune, adresați-vă Poliției. Păstrați mesajele, numerele afișate, orele apelurilor și dovezile transferurilor, pentru a putea descrie cât mai exact incidentul. Campania Siguranța Online subliniază că formularul său de împărtășire a experiențelor nu înlocuiește o plângere.
Tentativele de fraudă pot fi raportate și către DNSC, la 1911 sau prin platforma pnrisc.dnsc.ro.
Mai multe explicații și exemple sunt disponibile pe pagina „Uniți împotriva escrocheriilor”, din cadrul proiectului Siguranța Online, dezvoltat de DNSC, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor. Un material video dedicat „Parolei de familie” poate fi urmărit aici.
Tehnologia poate imita vocea unui om apropiat. Înainte de a răspunde unei cereri de bani, merită să facem acel apel în plus, la numărul pe care îl cunoaștem. Câteva momente de verificare pot împiedica o înșelăciune.
Text: Alexandru OLTEANU
Add comment